Sunday, December 12, 2010

Bruno Mars. Just the way he is.

" 'Cause you're amazing,
Just the way you are..."



L-am auzit cu toţii prima dată anul trecut, prin august, alaături de B.o.B, cu Nothin' on you. Am ştiut de atunci că nu va fi primul şi ultimul single lansat. Ca dovadă, Peter Gene Hernandez, aka Bruno Mars revine în forţă în 2010, de data aceasta alături de Travie McCoy, la piesa "Billionaire". Un beat excelent, o melodie care îi pune în valoare cum nu se poate mai bine, calităţile vocale. Săptămânile trecute, auzind întâmplător piesa la un post de radio, mă gândeam că e păcat că Bruno s-a lansat atât de târziu în muzică... talentul lui putea fi exploatat de mai demult. Şi poate că aşa e, dar ceea ce nu-mi puteam imagina eu e că Bruno ar avea numai vreo 25 de ani!!! Eu îi dădeam pe puţin 30!

Băiatul asta are o apariţie interesantă. Fetele de până în 21-22 de ani ştiu foarte bine ce spun. Le atrag ochii mari şi surâsul şăgalnic al hawaiian-ului. Apariţia sa exotică este memorabilă. Dar pentru una ca mine, care caută să cunoască stilurile muzicale de pe tot globul, Bruno este doar un as într-ale muzicii. Şi nici n-are cum să nu fie, din moment ce provine dintr-o familie de muzicieni....în casa părintească, Bruno a ascultat de mic copil genuri muzicale dintre cele mai diverse...începând de la reggae, până la rock.

Se declară un mare fan al Regelui Rock n Roll, Elvis Presley. Talentul şi şansa au făcut ca Bruno să fie ales pentru rolul de Little Elvis într-un articol din tabloidul hawaiian MidWeek, în 1990. Dacă îl întrebi despre viaţa şi sursele sale de inspiraţie, îţi va răspunde: " Faptul că m-am născut şi am crescut în Hawaii, m-au făcut să fiu bărbatul care sunt astăzi. Obişnuiam să particip la multe concerte susţinute de formaţia din care făcea parte tatăl meu. Toţi membrii familiei mele cântă, fiecare la câte un instrument. Unchiul meu este un veritabil chitarist, tata este un percuţionist incredibil, fratele este un toboşar desăvârşit, de fapt, el chiar cântă în trupa mea. Am tot fost înconjurat de muzică toată viaţa." Astfel că, după absolvirea liceului, în 2003, era oarecum de aşteptat ca Bruno sa facă pasul cel mare: mutarea în Los Angeles, California, se pare că i-a fost prielnică şi că a dat roade, în cele din urmă.

Acolo, a început să compună piese pentru artişti precum Alexandra Burke, Travie McCoy, Adam Levine de la Maroon 5, Brandy şi Sean Kingston, precum şi pentru Flo Rida, a cărei melodii compuse de Bruno, a ajuns un hit internaţional (Right Round).

Albumul de debut semnat Bruno Mars, intitulat "Doo Wops and Hooligans", a fost lansat pe 5 octombrie, cu doar 3 zile înainte ca artistul să-şi serbeze cea de -a 25-a zi de naştere. Primul extras pe single se numeşte Just the way you are, şi reprezintă o minunată declaraţie de dragoste. Practic, iubitul îţi confirmă că te place exact aşa cum eşti, chiar dacă tu, ca femeie, mai încerci din când în când, să-ţi ascunzi micile defecte fizice... şi că ar fi bine să nu te mai chinui să faci asta, pentru că eşti frumoasă şi cu păru-n ochi, şi cu zâmbetul mai ciudat, şi cu ochii mai mari sau mai mici decât crezi tu că ar trebui să-i ai. Adică te place cu toate acele lucruri care ţie însăţi nu-ţi plac la tine.

Chiar dacă single-ul a fost lansat pe 19 iulie 2010, urcând vertiginos încă din prima săptămână în Billboard Hot 100, videoclipul a fost lansat de abia pe 8 septembrie. A meritat însă aşteptarea, pentru că Bruno a venit cu ceva nou, nemaivăzut. Un fel de artă. Regizorul Ethan Lader foloseşte un concept insiprat din arta Erikăi Iris Simmons, şi anume portrete aduse la viaţă prin intermediul benzii de casetă audio. Un alt punct forte al videoclipului îl reprezintă prezenţa frumoasei şi exoticei Nathalie Kelley (foto mai sus), micuţa australiancă cu origini peruane, pe care aţi putut-o vedea şi în Fast and Furious 2.

Cred că mai presus de originalitatea videoclipului şi de sound-ul nice and soft al melodiei, stă mesajul acesteia. Dacă eşti femeie, vei înţelege perfect ce vreau să spun. Nu există sentiment mai reconfortant şi liniştitor, decât acela de a şti, de a simţi din toată fiinţa ta, că eşti plăcut, iubit, exact pentru ceea ce eşti, atât fizic, cât şi psihic.

PS: Poate te întrebi cum de a ajuns Peter Gene Hernandez tocmai la numele de scenă Bruno Mars? Cu ce ocazie şi cam ca ce chestie? Ei bine, află că familia sa îl poreclea de micuţ Bruno, pentru că era mic şi gras întocmai celebrului pe atunci wrestler - Bruno Sammartino. Un mic joc de cuvinte, şi iese Bruno Mars. Pe care îl iertăm pentru faptul că la un concert susţinut în septembrie 2010, a fost găsit cu o oareşcare doză de cocaină. A recunoscut că este prima dată când şi-a dorit să încerce aşa ceva... şi a promis că n-o să mai facă. Că doar, vorba aia...poţi să placi pe oricine "just the way he/she is", dar nu cu tot cu prafuri.


No comments:

Post a Comment